Budismul



Budismul este astazi una dintre cele trei religii dominante din lume.
El numara astazi intre 300-400 milioane de credinciosi, care traiesc
mai ales in Asia de sud - est. Intemeiatorul budismului, Buddha, se
naste in India, la sfarsitul secolului al VI-lea i.Ch. In aceasta
epoca, toti indienii practica hinduismul pe care Buddha se bazeaza
pentru a propovadui o noua doctrina. E vorba mai mult de o
intelepciune, fara zei sau texte sacre si mai putin de o adevarata
religie.

Printul Siddharta Gautama se naste prin anul 533 i.Ch. in orasul
Kapilavastru din nordul Indiei. Insa la varsta de 29 de ani, are patru
intalniri care ii rascolesc viata : se intalneste cu un batran, cu un
om bolnav, cu un mort si cu un calugar care cerceste pentru a se
hrani. El descopera astfel batranetea, durerea, moartea si saracia. Se
hotaraste sa plece pentru a trai aidoma calugarilor cersetori si
pentru a medita . Salasuieste mai intai in preajma ascetilor hindusi,
care il invata sa posteasca si sa se concentreze pentru a medita.
Studiaza apoi textele sacre ale hinduismului. Insa, negasind raspuns
la intrebarile sale, se hotaraste sa caute in el insusi calea care
duce la Adevar si la propria lui eliberare.

Legenda povesteste ca Bodhgaya este locul unde Buddha, asezat la
poalele unui smochin, copacul care simbolizeaza cunoasterea (bodhi), a
primit iluminarea in urma unei meditatii prelungite. Devine astfel
Buddha adica « Trezitul » sau « luminatul ». La Benares rosteste
primul discurs, apoi impreuna cu discipilii sai cutreiera nordul
Indiei pentru a-si propovadui doctrina. Dupa lungi ani de viata
ratacitoare , moare foarte batran.

Mesajul lui Buddha : In fata discipolilor sai la Benares, Buddha
expune cele patru Nobile Adevaruri, care constituie baza doctrinei
sale. El afirma intai ca lumea este doar suferinta (Primul Adevar).
Nasterea, boala, batranetea, moartea provoaca suferinta. Durerea
omului provine din atasamentul sau fata de viata si din dorinta sa,
care nu poate fi niciodata satisfacuta, de a avea fericirea ( al
doilea Adevar). Pentru a opri suferinta si pentru a ajunge la
impacare, omul trebuie asadar sa se elibereze de dorinta si sa o
nimiceasca (al treilea Adevar), ducand o viata exemplara (al patrulea
Adevar). In acest al patrulea Adevar, Buddha dezvaluie calea pe care
omul trebuie sa o imbratiseze pentru a face sa inceteze suferinta si
pentru a cunoaste nirvana. El defineste nirvana ca o stare de
beatitudine vesnica, in care dorinta, ignoranta, timpul si suferinta
nu mai exista. Cu nirvana ia sfarsit ciclul reincarnarilor succesive.
Budismul se adreseaza tuturor fara exceptie, indiferent de sexul sau
de originea lor sociala, toti budistii apartin aceleasi comunitati
shanga. Pentru a dobandii intelepciunea, trebuie sa meditezi indelung
la cele Patru Adevaruri si sa urmezi principiile morale numite de
Buddha.

Curentele budismului si sarbatorile

Incepand din secolul al treilea d. Ch., budismul se imparte in doua
mari curente, care propune fiecare o cale diferita pentru a ajunge la
nirvana: Hinayana (Micul Vehicul) si Mahayana ( Marele vehicol). La
origine, budismul nu comporta nici un cult si nici ceremonii speciale.
Insa, incetul cu incetul, credinciosii au ales ritualuri si sarbatori.

Budismul hinayana sau Micul Vehicul este practicat azi de 35% dintre
budisti. Este religia dominanta in Sri Lanka, in Birmania, in
Thailanda, in Cambogia si in Laos. Credinciosii aplica cu strictete
regula vietii lui Buddha. Ei se angajeaza sa-si gaseasca refugiu in
Buddha, in dharma (predicile lui Bddha) si in shanga (comunitate).
Budismul hinayana este prin esenta o regula de viata monastica, fara o
divinitate suprema. Credinciosii respecta interdictiile: interdictia
de a ucide, de a fura, de a comite edulter, de a minti, de a consuma
bauturi care imbata. Calugarii aleg sa se retraga din societate,
pentru a medita si se aduna in cumunitate. Nu iau decat o singura masa
pe zi, traiesc din pomeni : este vorba despre calugarii cersetori. Ei
asigura educatia copiilor, celebreaza nasterile casatoriile si
inmormantarile. In fiecare an, se sarbatoresc intemeierea comunitatii
(februarie, martie) si momentul cand caluigarii raman in manastire pe
timpul sezonului ploilor (iulie, august).

Budismul mahayana : Curentul mahayana sau Marele Vehicul intruneste
astazi 60% dintre budisti. Este practicat mai ales in China, in
Coreea, in Japonia, Nepal, Mongolia si Vietnam. Budisti mahayana
interpeleaza mai pe larg mesajul lui Buddha. Ei consacra in acelasi
timp un cult divinitatilor hinduse si celor dintr-o alta religie, cum
ar fi daoismul in China si sintoismul in Japonia. Venereaza mai cu
seama diferitele figuri ale lui Buddha, din care au facut un zeu. Eu
ii inchina un cult si unor bodhisttava, niste oameni plini de
intelepciune care au hotarat sa se dedice mantuiri celorlalti. Cel mai
venerat dintre ei este Avalokinteshvara, care are mai multe brate si
numeroase capete simbolizand ajutorul infinit pe care il aduce
oamenilor. Cu prilejul ceremoniilor calugarii acopera statuia lui
Buddha cu stofe, aur si bijuterii. Credinciosii aduc ofrande sub forma
de hrana, flori si tamaie. Recita rugaciuni si se aseaza la picioarele
lui Buddha pentru a medita.

Sarbatorile comune : toti budistii celebreaza sarbatorile care
amintesc de marile evenimente din viata lui Buddha. Pelerinajele atrag
periodic multimi de credinciosi in locurile unde a trait Buddha :
Kapilavastru, orasul sau natal ; Bodhgaya, unde a primit iluminarea ;
Benares unde a predicat prima oara, si Kasinara unde a murit. Acolo,
in numeroasele temple care au fost construite, pelerinii vin sa se
roage si sa se prosterneze in fata imaginilor lui Buddha. Ansamblul
ritualurilor difera in functie de regiune si tara : credinciosul poate
sa se aseze pe jos, cu picioarele incrucisate si cu mainile pe
genunchi : poate sa se prosterneze lungindu-se cu fata la pamant ;
poate sa numere mataniile repetand rand pe rand niste formuile, sau
mai poate utiliza moara cu rugaciuni. In aprilie, se sarbatoreste
nasterea lui Buddha. In unele tari, in temple se inalta un altar de
flori, pe care este pusa statuia lui Buddha copil, pe care se toarna
ceai indulcit.

In iulie, se comemoreaza moartea lui Buddha. In acea zi, budistii
onoreaza spiritele mortilor aprinzand lampite pe care le lasa sa
pluteasca pe apa. Sarbatorile sunt prilej de spectacole. Calugarii
poarta masti si se costumeaza pentru a mima evenimentul. Ei reiau
nenumaratele povesti legendare care au fost create pornind de la viata
lui Buddha.